logo Diamed Obesity

Centru medical pentru Diabet zaharat, Nutritie, Boli Metabolice și Boli Interne
Conf. Dr. Moroșanu

Obezitatea și supraponderea | Conf. Dr. Moroşanu
15881
post-template-default,single,single-post,postid-15881,single-format-standard,cookies-not-set,ajax_fade,page_not_loaded,,side_menu_slide_with_content,width_470,qode-content-sidebar-responsive,qode-theme-ver-17.2,qode-theme-bridge,wpb-js-composer js-comp-ver-5.6,vc_responsive
 

Obezitatea și supraponderea

Obezitatea și supraponderea

Obezitatea este definită ca o stocare excesivă a energiei sub formă de grăsimi şi reprezintă rezultatul unei balanţe energetice pozitive pe termen lung.

Se disting două tipuri:

  • obezitatea abdominală, caracterizată prin depozitarea ţesutului adipos  în regiunea abdominală. Particularitatea acestui tip de obezitate este depunerea intraabdominală a adipozităţii (obezitate viscerală), care determină potenţialul patogenic cu care intervine în patologia metabolică şi în special riscul cardiovascular şi diabetogen
  • obezitatea gluteo-femurală este forma de distribuire a ţesutului adipos în regiunea coapselor şi feselor, formă care nu se însoţeste de riscurile obezităţii viscerale.

 

Obezitatea – risc de sănătate

Obezitatea este nu numai o problemă cosmetică, dar şi un serios risc de sănătate.

O definiţie a obezităţii ar necesita determinarea punctului de la care morbiditatea şi /sau mortalitatea cresc semnificativ datorită greutăţii corporale.

Obezitatea este definită ca o condiţie în care grăsimea s-a acumulat în aşa măsură, încât sănătatea este afectată direct proporţional cu excesul de adipozitate. Sistemele de clasificare sunt apreciate în funcţie de capacitatea adipozităţii de a influenţa sănătatea.

Multitudinea factorilor legaţi de acumularea şi distribuţia adipozităţii generează un grup de anormalităţi metabolice cu potenţial patogen vascular, care conferă obezităţii caracterul de factor de risc independent pentru morbiditate şi mortalitate.

Riscurile de sănătate asociate obezităţii sunt:

  • insulinorezistenţă /hiperinsulinism
  • diabet zaharat tip 2
  • hipertensiune arterială
  • dislipidemie
  • boala coronariană
  • colecistopatii
  • cancere
  • moartea prematură
  • osteoartrită
  • atac cerebral
  • tulburări respiratorii
  • complicaţii ale sarcinii
  • tulburări menstruale
  • hirsutism
  • risc chirurgical crescut
  • tulburări psihologice

 

Riscul de boală asociat obezităţii clasifică supraponderea şi obezitatea în funcţie de IMC şi circumferinţa taliei.

S-a dovedit faptul că circumferinţa taliei este un factor de risc independent în ceea ce priveşte creşterea riscului pentru complicaţiile obezităţii, în special riscul cardiovascular, indiferent de greutatea corporală.

Clasa clinica IMC(kg/m2) Clasa de
obezitate
Riscul de boală* raportat la greutatea normală
şi circumferinţa taliei
Bărbaţi 94 – 102 cm ≥102 cm
Femei 80 – 88 cm ≥88 cm
Subpondere <18,5        
Normal** 18,5 – 24,9        
Suprapondere 25 – 29,9     crescut înalt
Obezitate 30 – 34,9 I   înalt foarte înalt
  35 – 39,9 II   foarte înalt foarte înalt
Obezitate extremă ≥40 III   extrem de înalt extrem de înalt

* Riscul de boală pentru diabet tip 2, HTA şi boală coronariană

** Circumferinţa taliei crescută poate fi, de asemenea, un marker de risc crescut, chiar la persoanele cu greutate normală. IMC, Indice de Masă Corporală. Adaptat după Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

(Hâncu N, Roman G. Obezitatea. În Hâncu N, Vereşiu IA (editori) Diabetul, Nutriţia şi Bolile metabolice. Ed. Naţional, 1999: 93-146 ; Aronne LJ. Classification of Obesity and Assessment of Obesity-Related Health Risks. Obesity Research, 2002; 10(suppl 2): 105S- 115S)

Teoretic, oricare individ cu IMC >30 kg/m2 şi talie > 88 cm, la femei, sau > 102 cm, la bărbaţi, după vârsta de 40 ani, poate dezvolta simptome determinate de excesul ponderal sau de distribuţia adipozităţii. Jumătate din bărbaţii cu talia > 94 cm sau femeile cu talia > 80 cm au cel puţin un factor de risc major pentru boală coronariană sau accident vascular cerebral. Extinderea obezităţii constituie o preocupare importantă datorită multiplelor sale consecinţe asupra sănătăţii, incluzând insulinorezistenţa, diabetul zaharat tip 2, hipertensiunea arterială, dislipidemia, apneea de somn, sindromul ovarului polichistic. De asemenea este factor de  risc pentru cancere cu diferite localizări sau poate agrava simptomele de artrită.

Obezitatea – risc de sănătate

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a definit obezitatea ca boală, atât datorită prevalenţei în creştere epidemică, dar şi prin povara uriaşă a complicaţiilor asociate, precum şi prin riscul indus de patologia metabolică pe care o generează.

Simptome determinate de suprapondere şi obezitate sau simptome ale unor complicaţii ale obezităţii:

  • dificultăţi respiratorii la eforturi minore;
  • oboseală şi depresie;
  • tulburări menstruale, infertilitate;
  • dureri dorsale sau articulare (şold, genunchi);
  • incontinenţa urinară (la persoane în vârstă);
  • transpiraţie (datorată ratei metabolice crescute).

 

Problemele medicale majore determinate de obezitate, rezultate din efectele mecanice sau metabolice ale obezităţii:

  • apneea de somn;
  • staza venoasă;
  • celulita, determinată de staza venoasă şi limfatică;
  • tromboza venoasă;
  • bolile cardiovasculare (hipertensiunea arterială, boala coronariană şi cerebrovasculară);
  • diabetul şi tulburările toleranţei la glucoză;
  • litiaza biliară;
  • sindromul de ovar polichistic.                
  • Cancerde  sân,  uter, ovar, la femei, iar la bărbaţi, cancerul de colon, prostată, renal

 

Mortalitatea şi speranţa de viaţă sunt două aspecte legate direct de surplusul ponderal.

Greutatea ‘ideală’ pentru o înălţime dată este acea greutate asociată cu cea mai lungă speranţă de viaţă. Obezitatea reprezintă o importantă ameninţare a sănătăţii şi a speranţei de viaţă în populaţia generală.

Riscurile de mortalitate sunt crescute la indivizii supraponderali şi obezi.

  • supravieţuirea la tineri începe să scadă imediat ce greutatea este  crescută deasupra normalului pentru înălţime. Aceasta se întâmplă de obicei când IMC este > 25 kg/m2 sau talia este > 80cm la femei şi > 94cm la bărbaţi. Creşterea mortalităţii este îndeosebi un rezultat al asocierii cu condiţii ca: diabetul zaharat, boala coronariană sau cerebrovasculară, dar şi cu frecvenţa crescută a cancerelor;
  • la vârstnici, legătura între obezitate şi reducerea supravieţuirii este mai frecvent legată de simptomele asociate.

Calitatea vieţii  este evident afectată, atât prin simptomele menţionate mai sus,cât mai ales prin modul în care obezii sunt trataţi în ambientul cotidian, dar şi datorită reducerii auto-aprecierii în raport cu persoane capabile să realizeze lucrurile mai repede şi mai uşor.

Apar astfel efectele psihologice ale obezităţii, care sunt profunde şi complicate: izolarea socială şi depresia, pot induce hiperfagia reactivă, care întreţine creşterea în greutate; în continuare, hiperfagia este un răspuns psihologic secundar creşterii ratei metabolice, dar de asemenea reflectă şi un răspuns psihologic la continua discriminare cotidiană.

Simptome obişnuite în obezitate – oboseala şi plictiseala – sunt adesea etichetate ca depresie. Se pare că obezitatea nu este o consecinţă a depresiei preexistente, ci mai degrabă, aceste simptome, pe lângă discriminarea socială şi reducerea calităţii vieţii sunt cele care generează depresia.

(Lean M. The burden of ill – health from obesity. In Lean M ed. Clinical handbook of weight management. Martin Dunitz, 1998 : 33-44; Pi-Sunyer FX. The medical risk of obesity. Obesity and Surgery, 2002; 12: 6S-11S; World Health Organisation. Obesity: Preventing and managing the global epidemic. World Health Organisation: Geneva, 1998)

Autor: Conf. Dr. Andreea Moroșanu

Preluat după: Magdalena Moroşanu, Andreea Moroşanu. Obezitatea. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2008.

No Comments

Post A Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.