logo Diamed Obesity

Centru medical pentru Diabet zaharat, Nutritie, Boli Metabolice și Boli Interne
Conf. Dr. Moroșanu

Diabetul zaharat | Diamed Obesity | Conf. Dr. Morosanu
15849
post-template-default,single,single-post,postid-15849,single-format-standard,cookies-not-set,ajax_fade,page_not_loaded,,side_menu_slide_with_content,width_470,qode-content-sidebar-responsive,qode-theme-ver-17.2,qode-theme-bridge,wpb-js-composer js-comp-ver-5.6,vc_responsive
 

Diabetul zaharat

Diabetul zaharat

DEFINIȚIA DIABETULUI ZAHARAT

Diabetul zaharat (DZ) reprezintă un grup de afecţiuni metabolice caracterizate prin hiperglicemie ce rezultă în urma unor defecte ale secreţiei de insulină, ale acţiunii insulinei sau a combinării acestor defecte. Hiperglicemia cronică în diabet este asociată cu afectare pe termen lung, disfuncţie şi insuficienţă ale anumitor organe, în special la nivel circulator, cardiac, renal și ocular [22].

IMPORTANŢA DIABETULUI ZAHARAT


A. Impactul epidemiologic al diabetului zaharat.

Diabetul zaharat cunoaşte o creştere alarmantă pe plan mondial.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a estimat că numărul total de persoane cu diabet zaharat (DZ) din lume era de 422 milioane în 2014, față de 108 milioane în 1980, iar prevalența DZ s-a dublat în acest interval de timp, crescând de la 4,7% (1980) la 8,5% (2014). Creșterea prevalenței DZ se datorează creșterii și îmbătrânirii populației (40%), creșterii prevalenței specifice vârstei (28%) și interacțiunii acestor doi factori (32%). Regiunea mediteraneeană estică are cea mai mare prevalență (13,7%) a DZ la nivel mondial. În 2014, unul din trei adulți erau supraponderali, iar unul din 10 adulți erau obezi, fiind cunoscut că obezitatea este principala cauză de apariție a DZ tip 2, forma de diabet cu cea mai mare prevalență (~ 90%). Diabetul zaharat generează complicații majore: pierderea vederii, boală renală terminală, evenimente vasculare severe (infarct miocardic acut, accident vascular cerebral), amputații ale membrelor inferioare, determinând morbiditate accentuată și mortalitate crescută [17].

Federația Internațională de Diabet (IDF) a publicat datele globale privind diabetul zaharat în 2015 și predicția acestei afecțiuni pentru anul 2040. La adulți cu vârste între 20 și 79 de ani, s-au înregistrat 415 milioane persoane cu DZ (în anul 2015) și sunt estimate 642 milioane persoane cu DZ (în anul 2040), în întreaga lume. Prevalența globală a DZ este de 8,8% (2015) și este estimată la 10,4% (2040). Prevalența globală a toleranței alterate la glucoză (prediabet) este de 6,7% (2015) și este estimată la 7,8% (2040). Se consideră că 46,5% (193 milioane persoane) dintre cazurile cu diabet sunt nediagnosticate la nivel mondial. IDF estimează că unul din 11 adulți are diabet zaharat, iar unul din doi adulți cu DZ este nediagnosticat. În Europa, prevalența ajustată pentru vârstă este de 7,3% (2015) și va fi 7,6% (2040), iar prevalența brută este de 9,1% (2015) și va crește la 10,7% (2040). La copiii cu DZ tip 1, se înregistrează 542.000 cazuri la nivel mondial, cu o incidență de 86.000 de cazuri noi pe an și o creștere anuală a incidenței de 3%. Europa are cea mai mare prevalență la nivel mondial privind cazurile de DZ tip 1. În ceea ce privește diabetul în sarcină (femei cu vârsta între 20-49 ani), IDF estimează că una din 7 sarcini este afectată de diabetul gestațional, iar hiperglicemia apare la 16,2% dintre sarcinile viabile (20,9 milioane de sarcini viabile afectate la nivel mondial, în 2015). Între cazurile de diabet în sarcină, 85,1% sunt cu diabet gestațional, 7,4% sunt datorate altor forme de diabet care apar în sarcină, iar 7,5% sunt cu DZ diagnosticat anterior sarcinii. Cea mai mare prevalență a hiperglicemiei în sarcină o au femeile cu vârsta peste 45 ani. În Europa, prevalența hiperglicemiei în sarcină ajustată pentru vârstă este de 9,5%, iar prevalența brută este de 10,5% (2015) [18].

Studiul PREDATORR (Studiul Naţional privind Prevalenţa Diabetului, Prediabetului, Supraponderii, Obezităţii, Dislipidemiei, Hiperuricemiei şi Bolii Cronice de Rinichi în România / PREvalence of DiAbeTes mellitus, prediabetes, overweight, Obesity, dyslipidemia, hyperuricemia and chronic kidney disease in Romania), realizat de Societatea Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice în parteneriat cu Societatea Română de Nefrologie, este primul studiu național care analizează prevalența diabetului zaharat, a prediabetului și asocierea acestora cu factorii de risc cardiometabolici, socio-demografici și ai stilului de viață la populația din Romania cu vârste între 20 și 79 de ani. Toleranța alterată la glucoză (prediabet, DZ diagnosticat și nediagnosticat) a fost identificată la 28,1% din persoanele studiate (N=2728). Prevalența generală a DZ ajustată pentru vârstă și sex a fost de 11,6% (între 1.535.413 şi 1.967.200 de persoane), dintre care 2,4% a fost pentru DZ nediagnosticat. Prevalența DZ a crescut cu vârsta și a fost mai mare la bărbați. Prevalența prediabetului ajustată pentru vârstă și sex a fost de 16,5%, cu valoarea cea mai mare în grupa de vârstă 60-79 de ani și la femei. Tulburările glicemice au fost asociate cu obezitatea, obezitatea abdominală, dislipidemia, nivelul redus de educație și istoricul familial de diabet [19, 20].

 

B. Impactul medico-social al diabetului zaharat.

Impactul medical al DZ este deosebit datorită:

  • complexităţii îngrijirii pe timp nelimitat a persoanelor afectate;
  • frecvenţei deosebite a complicaţiilor şi comorbidităţilor –  în special cea cardiovasculară – care, la rândul lor, amplifică dificultăţile terapeutice;
  • problemelor ridicate de dezinserţia socio-profesională şi familială a persoanelor cu diabet;
  • creşterii mortalităţii care la persoanele de peste 45 de ani s-a dublat, ajungând la 20% din mortalitatea generală. 55% dintre cauzele de mortalitate din diabet sunt datorate cardiopatiei ischemice şi 10% bolii cerebrovasculare.

 

C. Impactul economic al diabetului zaharat

Impactul economic derivă din costul direct şi indirect. Primul este dat de cheltuielile rezultate din screening, diagnostic, îngrijire, prevenţie şi cercetare. Costul indirect rezultă din valoarea scăderii productivităţii ca o consecinţă a concediilor medicale, disabilităţii sau mortalităţii înaintea pensionării. Se estimează că persoanele cu diabet consumă de 2-4 ori mai mulţi bani din buget decât populaţia generală, din care costul indirect este aproximativ de 1,3-1,5 ori mai mare decât cel direct [21].

Surse:

17. http://www.who.int/diabetes/global-report/en/ (Accesat Octombrie 2015)

18. http://www.diabetesatlas.org (Accesat Octombrie 2015)

19. Mota M, Popa SG, Mota E, Mitrea A, Catrinoiu D, Cheta DM, Guja C, Hancu N, Ionescu-Tirgoviste C, Lichiardopol R, Mihai BM, Popa AR, Zetu C, Bala CG, Roman G, Serafinceanu C, Serban V, Timar R, Veresiu IA, Vlad AR. Prevalence of diabetes mellitus and prediabetes in the adult Romanian population: PREDATORR study. J Diabetes. Epub 2015 May 6. doi: 10.1111/1753-0407.12297.

20. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25850521 (Accesat Octombrie 2015)

21. http://www.societate-diabet.ro (Accesat Octombrie 2015)

22. Hâncu N, Cerghizan A. Diabetulzaharat – Introducere. În: Hâncu N, Vereşiu IA (editori) Diabetul, NutriţiaşiBolilemetabolice. Ed. Naţional, 1999: 211-217.

23. American Diabetes Association. Diagnosis and classification of diabetes mellitus. Diabetes Care 2008, 31 Suppl 1: S55-60.

Autor Conf. Dr. Andreea Moroșanu

(Publicat în: Andreea Moroșanu. Monitorizarea continuă a glucozei – Tehnică de evaluare în diabetul zaharat. Editura Europlus, Galați, 2015)

No Comments

Post A Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.