logo Diamed Obesity

Centru medical pentru Diabet zaharat, Nutritie, Boli Metabolice și Boli Interne
Conf. Dr. Moroșanu

Diabetul zaharat și monitorizarea glicemiei | Conf. Dr. Morosanu
15878
post-template-default,single,single-post,postid-15878,single-format-standard,cookies-not-set,ajax_fade,page_not_loaded,,side_menu_slide_with_content,width_470,qode-content-sidebar-responsive,qode-theme-ver-17.2,qode-theme-bridge,wpb-js-composer js-comp-ver-6.4.1,vc_responsive
 

Diabetul zaharat și monitorizarea glicemiei

Diabetul zaharat și monitorizarea glicemiei

La nivel mondial, prezenţa tulburărilor de glicoreglare şi a diabetului zaharat este în continuă creştere, fiind necesare atât preluarea noilor cazuri, cât și managementul cazurilor deja cunoscute.

Trialurile clinice majore [1, 2, 3] care au evaluat impactul controlului glicemic asupra complicaţiilor diabetului au inclus automonitorizarea în intervenţia multifactorială ca componentă a terapiei efective. Această metodă permite persoanelor cu diabet să îşi autoevalueze răspunsul individual la tratament şi să verifice atingerea obiectivelor glicemice. Automonitorizarea poate fi utilă în prevenirea hipoglicemiilor şi în ajustarea medicaţiilor, a alimentaţiei şi a activităţii fizice.

Monitorizarea continuă a glucozei, metodă dezvoltată recent, dar care ia amploare  din ce in ce mai mare ca indicaţii şi perfecţionare tehnologică, facilitează evaluarea glicemică complexă şi permite redefinirea obiectivelor controlului glicemic în diabet, dar şi în alte afecţiuni acute sau cronice care asociază modificări glicemice.

Monitorizarea continuă a glucozei asigură evaluarea retrospectivă sau în timp real a magnitudinii excursiilor postprandiale, a eficienţei terapiei hipoglicemiante bazale şi prandiale, precum şi a efectelor aportului de glucide, exerciţiului fizic, stresului şi altor factori care influenţează nivelul glicemiei. [4] De asemenea, generaţiile noi ale senzorilor de glucoză prezintă performanţă crescută în detectarea excursiilor glicemice reale, în special în timpul hipoglicemiilor nesesizate, şi pot preveni apariţia hipoglicemiilor severe prin modificări terapeutice specifice sau/şi prin generarea de alarme în timp real, la persoanele cu diabet zaharat [5, 6, 7, 8] sau la cele cu insulinom [9].

Studiile au dovedit faptul că nici monitorizarea intermitentă a glicemiei, nici hemoglobina glicată (A1C)  nu reflectă în totalitate excursiile glicemice reale, pentru aceasta fiind mult mai utilă monitorizarea continuă a glucozei. [10, 11] Monitorizarea continuă a glucozei este metoda de bază în determinarea MAGE, cel mai important indice al variabilităţii glicemice şi al stresului oxidativ generat de aceasta [10, 12].

Un rol important al monitorizării continue a glucozei este utilizarea în cercetare, în special în studiul dinamicii valorilor glucozei, care stau la baza algoritmilor de administrare a insulinei în pompele de insulină cu circuit închis. [13, 14] Senzorii de glucoză sunt parte integrantă a acestor sisteme ce premerg pancreasul artificial [15, 16], însă sunt necesare măsurători ale valorilor glucozei cu acurateţe superioară celei actuale, care să nu necesite confirmare prin testare capilară şi să asigure independenţa sistemelor de monitorizare continuă a glucozei.

Monitorizarea continuă a glucozei este metoda de evaluare cu cele mai spectaculoase realizări, dar şi cu cele mai mari aşteptări în diabetul zaharat.

Surse:

1. The effect of intensive treatment of diabetes on the development and progression of long-term complications in insulin-dependent diabetes mellitus. The Diabetes Control and Complications Trial Research Group. N Engl J Med 1993, 329(14): 977-86.

2. Effect of intensive blood-glucose control with metformin on complications in overweight patients with type 2 diabetes (UKPDS 34). UK Prospective Diabetes Study (UKPDS) Group. Lancet 1998, 352(9131): 854-65.

3. Intensive blood-glucose control with sulphonylureas or insulin compared with conventional treatment and risk of complications in patients with type 2 diabetes (UKPDS 33). UK Prospective Diabetes Study (UKPDS) Group. Lancet 1998, 352(9131): 837-53.

4. International Diabetes Federation. Guideline for Management of Postmeal Glucose. 2007, published on: http://www.idf.org/webdata/docs/Guideline_PMG_final.pdf   (AccesatOctombrie 2015)

5. Hoi-Hansen T, Pedersen-Bjergaard U, Thorsteinsson B. Reproducibility and reliability of hypoglycaemic episodes recorded with Continuous Glucose Monitoring System (CGMS) in daily life. Diabet Med 2005, 22(7): 858-62.

6. Chico A, Vidal-Rios P, Subira M, Novials A. The continuous glucose monitoring system is useful for detecting unrecognized hypoglycemias in patients with type 1 and type 2 diabetes but is not better than frequent capillary glucose measurements for improving metabolic control. Diabetes Care 2003, 26(4): 1153-7.

7. Kubiak T, Hermanns N, Schreckling HJ, Kulzer B, Haak T. Assessment of hypoglycaemia awareness using continuous glucose monitoring. Diabet Med 2004, 21(5): 487-90.

8. Weber KK, Lohmann T, Busch K, Donati-Hirsch I, Riel R. High frequency of unrecognized hypoglycaemias in patients with Type 2 diabetes is discovered by continuous glucose monitoring. ExpClinEndocrinol Diabetes 2007, 115(8):  491-494.

9. Munir A, Choudhary P, Harrison B, Heller S, Newell-Price J. Continuous glucose monitoring in patients with insulinoma. ClinEndocrinol (Oxf) 2008,68(6):912-8. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/18088393 (Accesat Octombrie 2015)

10. Monnier L, Colette C, Leiter L, Ceriello A, Hanefeld M, Owens D, Tajima N, Tuomiletho J, Davidson J. The effect of glucose variability on the risk of microvascular complications in type 1 diabetes. Diabetes Care 2007, 30(1): 185-6; author reply 187-8.

11. Bolli GB. Glucose variability and complications. Diabetes Care 2006, 29(7): 1707-9.

12. Monnier L, Colette C, Boegner C, Pham TC, Lapinski H, Boniface H. Continuous glucose monitoring in patients with type 2 diabetes: Why? When? Whom? Diabetes Metab 2007, 33(4): 247-52.

13. Hovorka R. Continuous glucose monitoring and closed-loop systems. Diabet Med 2006, 23(1): 1-12.

14. Bequette BW. Editorial: symposium on algorithms for continuous glucose monitoring and control. Diabetes TechnolTher 2005, 7(1): 1-2.

15. Shenkman L, Koukaki M, Karamanou S, Economou A. The P. CEZANNE Project: innovative approaches to continuous glucose Monitoring. ConfProc IEEE Eng Med BiolSoc 2007, 2007: 6061-4.

16. Dassau E, Bequette BW, Buckingham BA, Doyle FJ, 3rd. Detection of a meal using continuous glucose monitoring: implications for an artificial beta-cell. Diabetes Care 2008, 31(2): 295-300.

Autor: Conf. Dr. Andreea Moroșanu

(Publicat în: Andreea Moroșanu. Monitorizarea continuă a glucozei – Tehnică de evaluare în diabetul zaharat. Editura Europlus, Galați, 2015)

No Comments

Post A Comment

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.